Azi am fost la Tribunal să asist la procese. Asta ca practică pentru facultatea de drept pe care o termin anul ăsta. Am intrat într-o sală de şedinţe în care se judecau cauze penale. Câteva lucruri mi s-au părut interesante.

În primul rând, un tip, chelios, care venise în stare de libertate la proces. Suferise o condamnare în urmă cu 4 ani, dar nu a fost condamnat la închisoare, ci a fost obligat la tratament la un spital de psihiatrie de undeva din ţară, parcă din Mediaş. Singura problemă care trebuia judecată acum, era că el se mutase de acolo în Bucureşti şi trebuia ca judecătorul să stabilească un alt spital la care să se trateze. (mai mult…)

Azi se împlineşte un an de când am început să scriu pe acest blog. De-a lungul acestui an m-am bucurat să pot fi de folos unor oameni care au avut nevoie de anumite informaţii şi pe care i-am putut ajuta. M-aş bucura şi mai mult să nu mai fie nevoie de ajutor de genul acesta, sistemul medical de la noi să funcţioneze, instituţiile să ofere informaţii şi sprijin, dar ştiu că asta nu se va întâmpla prea curând. (mai mult…)

Cam ăsta a fost statusul meu pe messenger în ultima perioadă. Tot ăsta a fost şi motivul pentru care n-am mai avut timp să scriu pe blog. Săptămâna viitoare mai am un examen important şi pe urmă probabil îmi voi face mai mult timp pentru online, până la următoarea sesiune.

Până atunci, puteţi citi un interviu cu mine pe care îl găsiţi aici:

http://twitter.i3.ro/

Să auzim de bine!

Am avut un vis. În vis se fãcea cã trãiam într-o ţarã portocalie, cu clădiri portocalii, biserici portocalii, maşini portocalii şi oameni portocalii… Cerul era însă tot albastru, soarele strălucea la fel de galben, uneori cu nuanţe de roşu, plantele şi animalele erau normale, doar oamenii erau portocalii şi lucrurile făcute de ei. (mai mult…)

Aseară am primit colindătorii. Recunosc, n-am primit colindătorii de cartier, care sună la ușă ca să mai facă și ei un ban și care dacă nu sunt mulțumiți te înjură la plecare și mai dau și o petardă, două în scara blocului.

Nici pe popa ortodoxu cu al lui dascăl nu l-am primit, deși bălmăjea în barbă o melodie și striga din când în când: „Părintele, cu Crăciunul!”. Chiar dacă a sunat insistent la ușă, tot nu i-am deschis. Poate aș fi făcut-o dacă aș fi simțit că ce face, face din inimă, nu pentru strângere de fonduri. (mai mult…)

Cristina este cumnata mea, sora mai mică a soţiei. Ea are 17 ani. Anul trecut a fost diagnosticată cu neuroblastom, o tumoră de aproape 12 cm diametru. A fost operată la spitalul Grigore Alexandrescu şi a făcut tratament cu citostatice la Institutul Oncologic.

După tratament, starea ei s-a îmbunătăţit şi analiza Pet-CT a adus rezultate îmbucurătoare. Cristina învinsese cancerul.

Dar din luna octombrie au început să apară noi probleme (mai mult…)

Merită să menționez data de azi, 19 Octombrie 2009, ca fiind data în care am primit invitație și am intrat pe Google Wave.

Twitterul să trăiască!

La noi s-a început reabilitarea străzii. Mai întâi s-au dat găuri în jumătate de stradă, adică pe un sens, dar s-a asfaltat sensul celălalt. După câteva săptămâni muncitorii s-au apucat şi de celălalt sens, iar acum avem o groapă de toată frumuseţea… În prima groapă au căzut câteva maşini cu ocazia ploilor. Tot cu ocazia ploilor, câţiva oameni au căzut mai să-şi rupă picioarele.

Dar să nu credeţi că românul are neapărat nevoie de ploaie ca să dea în gropi. (mai mult…)

Sub sloganul „Tine povestile copilariei departe de spital”, proiectul “Pași Către Viață” este la a treia sa manifestare din seria de evenimente caritabile desfășurate pe parcursul vara-toamna 2009 în București. Proiectul, are ca scop strângerea de fonduri pentru secția de oncologie pediatrică a Spitalului Clinic Marie Curie si se compune dintr-o serie de evenimente cultural-urbane.

Pe data de 18, 19, 20.09.2009 in fata Teatrului De Comedie Bucuresti, pe strada Sfantu Dumitru (in centrul vechi al capitalei), trecatorii vor avea posibilitatea sa participe la : (mai mult…)